Cateva impresii despre Canon 1D mark III (updated 2012)

(Articolul a fost updatat ultima data in Iunie 2012, modificarile sunt cu culoare gri deschis si litere inclinate).

In Octombrie 2010 am achizitionat o camera foto Canon 1D mark III din clasa profesionala. Sincer sa fiu nu ma asteptam sa cumpar vreodata o astfel de camera din cauza pretului (~4000euro), insa am dat peste o oferta second-hand mai buna decat cu cat se vinde Canon 7D in magazin. De curiozitate nu m-am putut abtine sa nu o cumpar, desi ma hotarasem sa trec la primavara pe Nikon, din cauza lipsei autoiso pe camerele Canon.

Voi scrie cateva impresii in ordinea importantei pentru mine ca fotograf de natura, totodata incercand sa fac unele comparatii cu Canon 400D, camera cu care am facut ~25.000 cadre vreme de 3 ani. Am mai fotografiat putin si cu aparatele unor cunoscuti: Nikon D40, D80, D300; Canon 300D, 350D, 30D, 40D.

Capitole:
I) AUTOISO
Ce este aceasta functie ?
La ce ajuta autoiso ?
De ce nu este folosibila functia autoiso pe camerele Canon ?
Are Canon 1D mark III autoiso folosibil ?
De ce este prost implementata functia la 1D mark III?

II) AUTOFOCUS
a) SINGLE SHOT
Autofocus assistent (AF point expansion)
b) SERVO (continuu):
De ce nu sunt un adept al focusului continuu ?

III) ALTELE
Vizorul
Calitatea imaginii
Auto Expunere (Metering)

IV) COMPATIBILITATEA CU SERIA xxxD
Afisarea informatiilor pe ecranul principal
Butoane
Meniuri
Constructie, Baterie

Nota: Am folosit o camera cu firmware 1.2.5 (ultimul firmware in care au fost facute schimbari majore), iar aparatul NU este din “asa-zisa” serie cu probleme.

I) AUTOISO
——————————————
Ce este aceasta functie ?
Autoiso inseamna ca sensibilitatea la lumina a suprafetei care capteaza imaginea (senzorul digital) se poate schimba automat in functie de lumina disponibila, ceea ce il face de mare ajutor mai ales pentru fotografia de actiune.

La ce ajuta autoiso ?
O astfel de functie te asigura ca fotografiind intr-un mediu in care ai lumina variabila vei obtine:
1) Cea mai buna calitate a imaginii, pentru ca ISO va fi continuu modificat la cea mai mica valoare posibila, in functie de anumiti parametri setati in camera (diafragma sau timp expunere), incat sa avem cat mai putin zgomot digital/granulatie (noise).
2) Imagini nemiscate, pentru ca vei putea seta o valoare de timp de expunere sub care sti ca nu poti obtine imagini clare (de exemplu 1/320s la obiectivul Canon 400mm f/5.6). Cand lumina disponibila este prea putina pentru a fotografia peste acel timp de expunere (1/320s) la iso setat (exemplu: ISO 200) , camera va ridica automat sensibilitatea ISO (ISO 320 sau mai mult).

De ce nu este folosibila functia autoiso pe camerele Canon ?
Pentru o vreme am trait cu impresia ca nici o camera Canon nu are functia autoiso folosibila in modurile automate (Av,Tv,P), spre deosebire de Nikon sau Pentax. De multe ori cand am ratat cadre ma gandeam “asta nu s-ar fi intamplat daca fotografiam cu Nikon”.

De exemplu  setasem ISO800 cu vreo 50 metri inainte cand fotografiasem niste insecte in lumina mai scazuta mi-a compromis calitatea imaginii la cele 2 cadre a acestei specii de viespe rar (Cerceris sp.), care a stat doar vreo 3-4 secunde inainte sa zboare timp insuficient ca eu sa mai gandesc ca e timpul de expunere inutil de mic sau sa apuc sa schimb ISO. Dupa ce am vazut acasa imaginea plina de zgomot facuta la ISO800 si 1/1600 cand putea sa fie facuta la ISO200 si 1/400 m-am hotarat ca primavara viitoare sa trec pe Nikon, pentru ca nu vreau sa mai distrug calitatea imaginii la specii care te intalnesti doar o data in viata.

Functia autoiso nu este folosibila pe Canon in modurile Av, Tv, P pentru ca in principiu nu poti seta limita minima (sau chiar maxima) la timpul de expunere. La Canon 40D de exemplu timpul cel mai lung de expunere inainte ca sensibilitatea sa fie crescuta este fixat la 1/60 secunde, fara a avea posibilitatea sa il vezi sau sa il schimbi (discutie dpreview). Cu siguranta este un timp prea lung daca fotografiezi de exemplu cu un Sigma 70-300 la 300mm si nu te ajuta sa nu obtii imagini nemiscate. La Canon 5D mark II se spune in specificatii ca timpul minim va fi luat automat in functie de focala obiectivului montat, insa totusi daca vrei sa obtii imagini clare cu subiecte in miscare atunci trebuie fotografiat cu timpi mai scurti decat 1/focala.

Update 2010 Nov: De curand am aflat ca _Canon 60D i se pot seta limite (diafragma, timp expunere) la autoiso folosindu-l in modul M, inclusiv limita superioara ISO (7D, 1Dm4 nu aveau). Insa raman in continuare alte dezavantaje, in special lipsa compensarii expunerii in mod M (deci va trebui sa te bazezi total pe decizia meteringului camerei), raman in continuare si alte lipsuri (vezi aici evolutia autoiso Canon), plus un dezavantaj mai mic ca la Canon non 1D… pierzi 0.33 stop din dynamic range pentru ca treptele intermediare de ISO (ex ISO250, 320) sunt false.

Update 2012 Feb: Dpreview a publicat un articol extins pe aceasta tema http://www.dpreview.com/articles/0206161199/an-in-depth-discussion-of-m-auto-iso-for-canon-slrs

Are Canon 1D mark III autoiso folosibil ?
Canon 1D mark III nu are functia autoiso deloc, insa are o functie asemanatoare numita SAFETY SHIFT in modul 2. Update 2010 Dec: Functia Safety Shift exista si la camerele Canon seria xxD insa doar modul 1 (vezi explicatii detaliate pentru Safety Shift modul 1 si 2). Aceasta functie este mai bine implementata decat autoiso la orice camera non seria 1 de la Canon.

Am constat pe teren ca functia autoiso in mod Av (prioritate diafragma) pe Canon 1D mark III + Canon 400mm f/5.6 mi-a imbunatatit rezultatele, in sensul ca nu m-a lasat sa folosesc ISO inutil de mare atunci cand aveam lumina. In C.fn I-12 am setat timpul cel mai scurt de expunere la 1/1000, si camera pusa pe ISO640, insa de fiecare data cand aveam multa lumina disponibila ISO scadea automat imbunatatind calitatea imaginii.

De exemplu acest Pitigoi Codat care a fost fotografiat la ISO250 pentru ca aveam lumina puternica, desi aveam camera setata pe ISO640.

Update 2011 Ian: Am experimentat si cu autoiso in mod Tv (prioritate timp expunere). Pentru Canon 400mm f/5.6 am setat timpul de expunere la 1/640s, iar limitele la diafragma in C.Fn I-13 le-am setat 5.6 si 8. Astfel camera alegea automat o diafragma 5.6; 6.3; 7.1; 8. Am constatat ca trebuie setat ISO mic pentru ca autoiso sa prefere sa foloseasca diafragme mai deschise (5.6; 6.3) daca setezi ISO mare atunci camera va incerca prima data sa inchida diafragma pentru a balansa expunerea. As fi preferat sa ii setez limite 6.3 si 7.1 insa valorile se pot seta doar din stop in stop (ca si la C.Fn I-12).

De ce este prost implementata functia la 1D mark III?
In ordinea importantei:
1) la Custom function C.fn I-12 nu te lasa sa setezi la timpul cel mai lung de expunere, timpi mai scurti decat 1/60 sec. Asta inseamna ca ma va lasa sa fotografiez cu Canon 400mm f5.6 la 1/60 fara sa imi creasca ISO. In nici un caz nu poti obtine imagini clare.

Surpriza cea mai mare a fost cand am descoperit in manualul la 1D mark IV ca acesta te lasa sa setezi timpi pana la 1/4000 , ceea ce ma face sa cred ca  faptul ca _Canon nu pune un autoiso bine implementat pe camerele sale este o chestie de rea intentie si nu una care tine de patentele inventiilor.

2) nu te lasa sa setezi un ISO maxim la fel ca Nikon, camera putand sa aleaga ISO3200 in conditii foarte slabe de iluminare, deci nu te lasa sa alegi o conditie in care camera sa suprascrie Autoiso. Mi se pare o prostie, pentru ca eu am introdus deja limitele de ISO la care vreau sa fotografiez la C.fn I-3 , insa cei de la Canon au ales sa nu tina cont de ele atunci cand se foloseste Safety Shift.

3) Limitele timpilor de expunere pe care pot sa ii aleg la C.fn I-12 sunt din stop in stop (exemplu 1/250; 1/500; 1/1000; etc), nelasandu-ma sa aleg un timp de expunere de 1/320s sau 1/800s. Aceeasi problema si cu limitele diafragmei care pot sa le setez la C.fn I-13. Implementarea corecta ar fi fost sa tina cont de ceea ce am setat la C.fn I-1.

II) AUTOFOCUS
——————————————

a) SINGLE SHOT

Autofocus single shot este mai precis si rapid decat la Canon seria xxD, xxxD (cu acelasi obiectiv). Diferenta mare se vede pe lumina foarte slaba. Am testat punctul central care la Canon seria 1 poate face autofocus si la diafragma F8. La Canon NON seria 1, autofocusul camerei este automat dezactivat cand simte diafragma mai mare de F5.6 (desi in mod ciudat inca pastreaza AF la f6.3 cu unele obiective non-Canon). La Nikon te lasa sa faci autofocus si la F8 insa din ce am citit nu prea se leaga focusul de subiect, deci acelasi lucru ca si cum ai lipii pinii la Canon cu banda scoci. Am tras cadre la subiecte statice pe lumina foarte slaba si toate au fost perfect in focus.

Update 2011 Ian: Am constatat ca autofocusul functioneaza foarte bine si cu obiectivul 400/5.6 si cu teleconvertorul 1,4X cuplat. Deci diafragma la care se face autofocusul este F8. Mi-au iesit vreo 6 cadre clare dintr-o secventa de 8 cadre cu un Uliu Soricar in zbor pe cer. Focus limiterul era setat pe 8m-infinit , iar camera a achizitionat focusul suficient de repede incat sa imi iasa niste imagini bine focusate. Am fotografiat si pasari statice pe lumina buna (Sticleti pe niste Ciulini) si iar autofosusul nu a dat deloc semne de slabiciune. Il lega cam cu aceasi consistenta cum o facea cu obiectivul fara teleconvertor si lumina innorata. Se pare ca 1Dm3 se descurca mai bine decat 400D la acest capitol.

Imaginile de mai sus sunt cele mai bune dintr-o secventa de 6 cadre la 400D , respectiv 8 la 1Dm3. Din cate se vede imaginea este mai clara pe 1Dm3 din cauza ca a facut mai bine focusul, cat si probabil din cauza ca are pixelii mai mari. Spun ca focusul este in primul rand de vina pentru ca am si imagini cu subiecte statice la 400D facut cu Canon 400/5.6 si 1.4X iar sharpnessul este evident mai bun. Singura problema ca la 400D focusul limiterul era pe 3,5m-infinit in timp ce la 1Dm3 era pe 8m-infinit, ceea ce ar fi putut ingreuna achizitia focusului la 400D pentru ca a avut cursa mai lunga.

Autofocus assistent (AF point expansion)

Aceasta functie inseamna ca daca punctul de focus activat (de obicei cel central) nu detecteaza subiectul, atunci punctele de focus care il inconjoara (setabil) vor cauta sa faca focus daca detecteaza contrast (subiect). Din cate am fotografiat pasari in miscare (dar si la subiecti statici) cu aceasta camera am observat ca la aproximativ 50% din declansari a intrat in actiune punctul de focus de langa cel central.
Din cate stiu doar Canon seria xD au aceasta functie insa nu stiu la 7D, 5Dx cat de setabila este. Din cate stiu la seria 5Dx punctele de expansiune din jurul punctului central nu se vad in vizor.

b) SERVO (continuu):

La pasari pe fundal cer fotografiate cu punctul central de focus, este doar putin mai bun decat autofocusul de pe 400D. La 400D de cele mai multe era pe aproape sau facea bine focusul. La 1D mark 3 de multe ori e focusul perfect (mai des decat la 400D) insa cateodata declanseaza desi subiectul este total OUT OF FOCUS.
Si chestia asta nu are nici o treaba cu fotografiatul in rafala sau cu asa zisul defect al oglindei, unde spunea Rob Galbrait ca sunt probleme, pentru ca eu am fotografiat cu declansare single shoot.

Am citit de 2-3 ori manualul cu setarile Custom Function la autofocus (C.fn III) , pentru ca sunt o multime si nu sunt foarte bine explicate. Pentru intelegere mai practica am citit si explicatiile lui Rob Galbrait la functiile custom autofocus (C.fn III), (vezi si PDF).
Orice as fi setat (mai ales Sensitivity care e cea mai importanta setare) tot m-am intalnit cu aceasta problema. De multe ori camera ma lasa sa declansez chiar si daca subiectul este cu totul Out of Focus. Daca te lasa sa declansezi doar cand e putin Out of focus il consider un avantaj fata de restul marcilor de camere (Nikon, Sony, Pentax) pentru ca e mai bine sa ai o poza cu un subiect putin out of focus decat sa nu o ai deloc. Cel mai bine ar fi sa ai o astfel de setare cu un slider (ca la sensitivity) , 1dm3 are o fel de setare numita Release Priority C.Fn III -3 optiunea 2, insa camera te lasa cateodata sa declansezi cu subiectul OOF desi aceasta functie nu e activata.

Totusi la pasari pe fundal aglomerat am constat ca am putut obtine mai usor imagini in focus care la 400D nu am reusit sa le obtin, pentru ca focusul la 400D sarea foarte usor pe background.

In final raman cu un sentiment ciudat fata de autofocusul camerei in modul Servo, probabil chestia care il face sa nu sara pe background e aceeasi care il face cateodata sa scoata imagini cu totul out-of-focus.

De ce nu sunt un adept al focusului continuu ?
1) Spre deosebire de fotogafia sport, la pasari subiectul este mult mai mic si rareori reusesti sa ti mult timp un punct de focus pe subiect, iar daca ai pierdut doar 1 secunda punctul de pe focus de pe subiect si s-a dus pe background (care de obiecei e mult mai departe decat la fotografia de sport), pana reusesti sa il pui iarasi (daca mai reusesti), momentul interesant a trecut.

2) Refreshul autofocusului, camera incearca sa reinprospateze autofocusul cam la 0,3-0,5 secunde. Intre acele perioade pot fi mici diferente in care subiectul este sa zicem de exemplu la 20-50cm mai departe decat focusul luat cu 0,2 secunde mai devreme. Problema este amplificata si prin faptul ca nu exista confirmare la Autofocus in mod servo, ceea ce te face sa nu sti momentul exact cand se improspateaza autofocusul, ca sa declansezi exact atunci.

Imagini ca cea cu Sticletii le-am reusit in AF Single si nu cred ca le-as fi reusit in Servo, pentru ca actiunea a durat sub rata de reimprospatare a autofocusului in modul AI Servo.

Exista si cazuri in care AI Servo iti usureaza viata, de exemplu: o pasare zburand pe cer, si toate punctele de focus activate, pentru ca nu mai vei fi nevoit sa ti doar un punct de focus pe pasare, ci camera iti va detecta automat zona in care este contrast (pasarea). In acest caz cu cat ai mai multe puncte de focus cu atat mai bine. Update 2010 Dec: 1Dm3 trece destul de usor din punctul central in automatic point selection apasandu-se pe joystick (vezi detalii la capitolul Butoane punctul 6). Canon 7D a primit un meniu dedicat pentru alegerea punctelor de focus si un buton dedicat (M.fn) care trebuie apasat de degetul aratator, degetul din mijloc ramane pe shutter iar camera va fi tinuta de grip doar cu 2 degete.

III) ALTELE
————————————–
Vizorul
Desi cand m-am apucat de fotografia de natura nu i-am dat importanta pentru ca mi-am zis ca pasari nu fotografiez niciodata in manual focus, in practica mi-am dat seama ca conteaza foarte mult sa vezi pasarea mai clar atunci cand incerci sa faci tracking in zbor (poti tine mai usor punctul de focus pe ea), dar si la macro ca sa vezi mai bine pe ce faci focus pentru ca acolo o eroare de 1mm iti poate transforma cadrul in unul de aruncat.

Prima data cand m-am uitat pe vizor mi s-a parut mai slab (mic si mai intunecat) decat la Nikon D300, insa am inteles care a fost problema in momentul in care am pus pe camera obiectivul Sigma 150mm f/2.8 si brusc vizorul parea la fel cum imi aminteam pe Nikon D300 . Mi-am dat seama ca a fost doar o iluzie optica din cauza iluminarii exterioare slabe. Eu ma uitasem prin vizor la Nikon in mijlocul verii la amiaza, nu intr-o dimineata innorata de toamna.

Update 2010 Dec: Bineinteles informatiile din vizor sunt superioare lui 400D ca numar. Vad o multime de chestii care la 400D nu le vedeam, cel mai important fiind ISO (400D fiind ultimul din seria xxxD care nu are ISO in vizor, 450D deja are). ISO la 1Dm3 se vede inclusiv cand folosesti autoiso, ceea ce este un avantaj fata de Canon xxD sau Nikon Dxxx la din cate imi amintesc nu se vede ISO propriu zis ci un A (de la auto).

Cand am scris initial reviewul observasem o ciudatenie la fel de mare ca si cu backgroundul histogramei. Asa de mare era “prostia Canon” incat nu imi vedea sa cred si imi spuneam ca sigur exista pe undeva o setare de unde se poate “rezolva” problema. Timpul insa a trecut si nu am gasit nici o setare. Cel mai mare dezavantaj a lui 1Dm3 fata de 400D este afisarea in vizor a unei setari foarte importante: Exposure Compensation (Compensarea Expunerii). La 1Dm3 este afisat tot timpul doar daca este folosita sau nu, folosindu-se simbolul +/-. Valoarea ‘Exposure Compensation’ nu este afisata decat in momentul efectiv cand o schimbi, la foarte scurt timp (~1 secunda) dispare de pe scala fiind inlocuita de un fel de masurare a luminii, asemanatoare cu afisajul scalei la 400D atunci cand aparatul este pus in mod M . La 400D este afisat tot timpul pe scala fiind foarte usor vizibila. Scala de la 1Dm3 nu mi se pare utila decat cuiva care foloseste Auto Exposure Lock (butonul *). Adica sa masoare expunerea pe un obiect si o indreapta spre altul. In acel moment scala de pe 1Dm3 ii va arata diferenta de luminozitate (in stopuri) dintre cele 2 obiecte, ceea ce va fi util unor fotografi.

 

Calitatea imaginii
In general fotografii de pasari si macro au nevoie de camere cu calitate foarte buna a imaginii pentru ca la pasari trebuie sa faci cropuri mari iar la macro din mana esti nevoit sa folosesti diafragme de la F8 in sus pentru a avea suficienta profunzime de camp (deci ISO mare).
Nu m-am asteptat la diferente deosebite pentru ca in principiu tehnologia foto avanseaza foarte greu la calitatea imaginii, toate povestile cu imbunatatirea micro-lentilelor si scurtarea circuitelor fototranzistorilor nu par sa se reflecte prea mult in testele facute pe RAW ( diferenta intre camere din 2004-2010 la Canon, sau 2005-2010 la Nikon).

Se vede ca in 5 ani de avans tehnologic nivelul de noise (in 18% grey) nu a fost imbunatatit nici macar cu 1 stop, de cele mai multe ori la imbunatatirea nivelelor de noise la noile generatii de camere sunt folositi algoritmi de noise reduction in camera, chiar daca aceasta a fost setata sa nu aplice Noise Reduction (exemplu: firmware refacut fara NR pe raw la Sony,  sau diferenta intre noise raw vs jpeg la Panasonic).

La camerele cu senzori full frame sau 1.3 crop au intrat in actiune tot felul de cipuri dedicate noise reduction, care fac noise reduction pe chroma direct in RAW. In manualul tehnologic Canon 1D mark III Whitepaper spune ca tehnologia “on cip noise reduction” este la a doua generatie. La ISO mare este mai putin noise (ceea ce da bine in grafice) insa in realitate la ISO mare imaginea incepe sa aiba un aspect de pictura.

Diferenta la nivele de noise & detalii intre Canon 1D mark III si Canon 400D este de 2/3 stop. La ISO400 pe 400D este echivalent cu ISO640 pe 1Dm3, exact cum vazusem pe siteul dxomark.com .

Update 2012 Iun: Am facut o gresala in estimarea nivelelor de noise. Atentie comparatiile de mai sus sunt facute in 18% grey (adica o imagine perfect expusa). Dupa cateva mii de imagini am observat ca 1Dm3 sta foarte bine cu zgomotul in umbre comparativ cu 400D, ceea ce poate constitui un avantaj vizibil. In urma observatiilor am aprofundat mai mult problema, iar banuielile mi-au fost confirmate. Nu stiu daca la momentul cand am scris acest articol DXO avea afisate nivelele de noise masurate la diferite valori de luminozitate, insa acum daca intri pe fiecare camera in parte (NU in mod comparativ), atunci la masuratori apare si o sectiune numita Full SNR (SNR = signal to noise ratio), unde apar si nivelele de noise in zona umbrelor (de exemplu 1% grey).

Se vede ca zgomotul in umbre este aproximativ echivalent la 1Dm3 la ISO800 cu 400D la ISO320.  Astfel 1Dm3 are un avantaj de 1,2Ev in umbre (1% grey) si doar 0.66Ev in imagine perfect expusa (18% grey).  Cred ca explicatia este data de faptul ca:
1) zgomotul in umbre (aproape de negru) este dat de calitatea amplificarii fotocaptatorilor (Read noise), deoarece sunt foarte putini fotoni, erorile vor fi date de zgomotul de amplificare al tranzistorilor si de neuniformitatea amplificarii lor.
2) intr-o imagine  luminozitate 18% o cota importanta pe langa zgomotul de amplificare a fotocaptatorilor il are si zgomotul de foton (Shot noise), care este dat de caracteristica fotonilor de a fi neuniformi intr-o raza aparent uniforma de lumina. Neuniformitatea fotonilor este o caracteristica a universului in care traim, o lege a fizicii.

Ca sa va dau un exemplu foarte usor de inteles ce se intampla in lumina la nivel de fotoni, sa luam ca exemplu ploaia. Se poate masura de exemplu cantitatea de precipitatii de pe 1metru patrat timp de 1 ora de ploaie. Sa zicem ca dupa 1 ora de ploaie intr-un metru s-au adunat 50 litri de apa. In imediata apropiere a primei masuratori pe un alt 1 metru patrat cantitatea este 50,1 litri de apa. Aparent ploaia a fost uniforma pe suprafete invecinate, iar eroarea dintre cele doua suprafete este de sub 1%.
Insa daca scadem suprafata de la 1 metru patrat pana aproape de dimensiunea unei picaturi de apa (de exemplu o eprubeta) si reducem timpul de la 1 ora la 10 secunde,  avem sanse ca in prima eprubeta sa gasim 10 picaturi, iar la cea de-a doua situata la 1 metru distanta sa gasim 13 picaturi. Eroarea dintre ele este de 30%. Scazand timpul de masura si suprafata de captare exact aceeasi ploaie pare foarte neuniforma.
Daca inlocuim eprubetele cu galeti iar timpul va ramane in continuare 10 secunde, vom gasi in prima galeata 100ml iar in cea de a doua 110ml. Deci eroarea va scadea de la 30% la 10%. Astfel erorile de neuniformitate a masurii ploii pot fi scazute fie crescand timpul si capturand mai multe picaturi, fie marind suprafata pe care se face masura.
Exact acelasi fenomen se intampa cu fotonii care lovesc un senzor foto iar erorile cauzate de diferenta de neuniformitate a fotonilor reflectate/emise de o suprafata aparent uniforma luminata se numeste Shot Noise. Este un fenomen fizic greu de contrabalansat de producatorii senzorilor foto, pentru ca fenomenul va ramane valabil chiar daca se fac salturi semificative in domeniul calitatii si a eficientei fototranzistorilor si a amplificarii “curate” a semnalului. De aceea calitatea imaginii in zona 18% grey a evoluat mai greu decat in umbre 1% grey.

Ce m-a impresionat este nivelul de detalii pe care il retine camera, care probabil este o combinatie intre:
1) Filtru anti-aliasing mai slab pe senzor (daca ridic setarea la Sharpen in DPP peste 5, imaginea incepe sa apara oversharpen).
2) Pixelul mai mare (7.2µm vs 5.7µm la 400D), care nu are nevoie de optica pretentioasa (imaginile cu Canon 400mm f5.6 la diafragma f5.6 pe 1dm3 arata cam la fel de sharp ca cele pe 400D la f8).

Auto Expunere (Metering)
Din cate am fotografiat pasari, mi se pare ca se descurca ceva mai bine la expunere, mai ales cand este vorba sa fotografiez o pasare cu cer in spate. Probabil din cauza ca am modul Spot la metering (400D avea doar partial metering), cat si de faptul ca senzorul sta mai bine la capitolul dynamic range. Totusi din cate am observat camera tinde sa subexpuna, la fel ca la Canon 400D trebuie sa setez exposure compensation +0.33Ev.
Ce este cu adevarat un mare dezavantaj fata de 400D este modul de vizualizare a histogramei, problema care am observat-o si la Canon 40D cand am fotografiat cu acesta, pentru ca vizualizand histograma cu lumina puternica batand in ecran nu imi dadeam seama daca am supraexpus imaginea. Backgroundul pe care este pus histograma la 1Dm3 este mult prea intunecat si nu iti dai seama cat de aproape este de extremitati (de exemplu zona de unde nu mai poti recupera highlights). Trebuia sa faca linile acelea albe verticale sau backgroundul mai deschis la culoare, ca la 400D.

IV) COMPATIBILITATEA CU CAMERELE CANON xxxD
—————————————–
Afisarea informatiilor pe ecranul principal
Cand am primit camera cel mai ciudat fapt era ca nu gaseam cum sa pun sa vad toate setarile camerei pe ecranul TFT de 3 inch. Setarile apareau doar pe ecranul mic LCD de deasupra camerei.
Am cautat in custom function si am gasit o functie care facea asta insa am activat-o si nu s-a intamplat nimic. Am mai gasit inca o functie si am activat-o si tot nimic. Apoi am cautat poze in google images si culmea pe nici una nu se vedea pe ecranul mare setarile camerei. Incepeam sa cred ca nu se poate insa la un momendat dupa ce am inchis camera si am pornit-o din nou. Apasand butonul INFO mi-au aparut pe ecran acele setari.

Deci exista functia de a afisa setarile pe ecranul camerei, INSA este prost implementata. Starea activa a butonului INFO nu este pastrata la inchiderea camerei. Aceeasi poveste este cand apesi butonul PLAY ca sa vezi imaginile fotografiate, aceeasi poveste si cand intri in MENU ca sa modifici setarile. In fiecare caz ecranul cu setarile nu mai revine, iar butonul INFO trebuie apasat de fiecare data.

La Canon 400D butonul DISP. (display) face acelasi lucru si este implementat corect. El pastreaza starea informatiilor de pe display la inchiderea/deschiderea aparatului, dupa ce intri/iesi in Meniu, sau dupa ce vizualizezi imagini.

Butoane
Butoanele si actiunea lor nu prea are nici o treaba cu Canon xxxD. Fotografiind cu aceasta camera este ca si cum as fotografia cu Nikon, poate mai rau. Mi-a luat ceva timp pana m-am obisnuit sa folosesc rotita si joystickul, sau sa inteleg de ce are butonul de ON/OFF trei pozitii (pe una dintre pozitiile de ON se blocheaza niste butoane ca sa nu le apesi din gresala).

Update 2010 Dec: Cu tristete am constatat ca o camera de vreo 6 ori mai scumpa poate fi uneori mai lenta la accesarea setarilor de baza decat un ‘ieftinar’ de 400D. Si asta dintr-un motiv destul de ciudat. Eu foloseam degetul aratator pentru a apasa pe shutter, nu degetul din mijloc. Modul cum sunt puse butoanele la xxD si 1D… langa butonul Shutter ma face sa cred ca au fost gandite pentru a apasa declansatorul cu degetul din mijloc iar aratatorul se va folosi pentru a apasa diverse butoane aflate langa Shutter (4 butoane). Ceea ce te va face sa ti gripul camerei cu degetele inelar si mic. Imaginati-va un setup de 3,5kg (1Dm3,70-200/2.8 si 580EX) indreptat catre subiect si tinut de grip cu cele mai slabe 2 degete ale maini … rezulta PROSTIE TOTALA. De ce ? pentru ca _Canon s-a incapatanat aiba ditamai ‘rotoiul’ pe spatele camerei cu care defapt sa nu poti accesa nici o functie importanta, ci doar pentru a schimba o anumita functie accesata prin alt buton. Roata e setabila in C.fn IV sa acceseze direct o functie, ceea ce pare bine pe hartie (vezi la punctul 5 de ce nu este bine implementata).

Fac o mica comparatie intre 1Dm3 si 400D , si il introduc si pe urmasul lui 400D pentru a va arata ca ‘evolutia’ nu inseamna neaparat mai bine:

1) Distanta dintre butonul de declansare (Shutter) si semi-rotita la 1Dm3 este mai mare decat la 400D. Nu mai poti glisa usor degetul aratator de pe shutter pe semi-rotita. Si nu doar din cauza distantei ci si din cauza ca au facut un fel de ridicatura intre shutter si semi-rotita. Vestea buna insa este ca semi-rotita se roteste mai usor decat la 400D.

2) Accesarea si schimbarea ISO:

– La 1D accesarea ISO se face cu buton dedicat langa shutter cu degetul aratator, iar schimbarea se va face cu rotita sau semi-rotita. Degetul din mijloc ramane pe shutter iar setupul (de 3kile pt wildilfe) este tinut de grip in 2 degete. Daca ti neaparat sa ti setupul de grip cu 3 degete atunci tre sa iei degetul aratator de pe declansator ca sa apesi pe ISO, moment in care poti pierde un cadru important.

– La 400D accesarea ISO se face cu butonul ‘sageata sus’ folosind degetul cel mare, iar schimbarea se face apasand in continuare pe acelasi buton. In tot acest timp poti sa ti confortabil setupul (de doar 2,5kile) in 3 degete, in timp ce poti sta cu aratatorul pe declansator ca sa nu ratezi un moment important in caz de nevoie.

– La 450D s-au gasit ‘desteptii’ de la Canon sa puna un buton ISO dedicat. Ca sa accesezi ISO apesi butonul dedicat cu degetul aratator sau apoi pentru schimbare folosesti degetul mare ca sa apesi pe sageata sus/jos sau folosesti rotita de langa shutter. Deci cam tot ca la 1D…, sau xxD trebuie sa folosesti 2 butoane sau chiar 2 degete.

3) Accesarea si schimbarea Metering Mode:

– La 1Dm3 butonul este situat sus in partea stanga. Pentru a fi accesat trebuie sa scoti mana stanga de sub obiectiv si sa il apesi. Din nou o chestie enervanta daca fotografiezi cu un setup de 3,5 kg pt ca toata greutatea va sta in mana dreapta pe care dupa cum explicam mai sus Canon pare a ne pretinde sa tinem gripul cu 2 degete. Schimbarea metering mode se va face cu celalata mana folosind rotita sau semi-rotita (depinde cum ai setat in custom functions C.fn IV).

– La 400D accesarea Metering Mode se face cu butonul ‘sageata stanga’ folosind degetul cel mare, iar schimbarea se face apasand in continuare pe acelasi buton. In tot acest timp poti sa ti confortabil setupul (de doar 2,5kile) in 3 degete, in timp ce poti sta cu aratatorul pe declansator ca sa nu ratezi un moment important in caz de nevoie.

– La 450D faptul ca au pus un buton dedicat de ISO a dat total peste cap configuratia functiilor sagetilor fata de 400D. Chiar daca accesarea Metering Mode se va face in continuare de pe un buton de tip sageata, acum trebuie sa folosesti Sageata sus pentru a il accesa si Sageata stanga/dreapta pentru a o schimba.

4) Accesarea si schimbarea Autofocus Drive:

– La 1Dm3 identic cu accesarea si schimbarea Metering Mode

– La 400D identic cu accesarea si schimbarea Metering Mode cu diferenta ca se foloseste butonul Sageata dreapta pt accesare si schimbare.

– La 450D …  in sfarsit un buton tip sageata lasat ca la 400D. Accesarea si schimbarea se va face folosind un singur buton (Sageata dreapta).

5) Accesarea si schimbarea Exposure Compensation

– La 1Dm3. Fiind cea mai des utilizata setare, m-am gandit ca daca o setez din Custom Function (C.fn IV) pe roata mare si nu mai trebuie sa apas butonul dedicat de Exposure compensation (+/-) si in sfarsit o sa am un avantaj fata de 400D.  Zis si facut. Cand sa schimb insa exposure compensarion cu ea … surpriza. Nu are nici un efect daca inainte de a invarti de ea nu ai apasat shutterul pe jumatate. Deci shutter pentru accesare, rotita pentru schimbare.

– La 400D accesarea se face cu butonul dedicat Exposure Compensation (+/-) utilizand degetul mare, iar schimbarea invartind semi-rotita cu degetul aratator. Deci trebuie sa iei degetul de pe shutter si este posibil sa pierzi cadre, fie pui degetul din mijloc pe shutter si ramai sa ti de grip cu 2 degete un setup de 2,5 kg.

– La 450D este identic cu 400D.

6) Accesarea si schimbarea din punctul central in selectia automata a punctului de focus

– La 1Dm3 am avut o surpriza placuta, camera avand o functie custom C.Fn.III-10 prin care sa inregistrezi punctul de focus pentru a il activa apasand pe butonul Joystick. Am setat  ca la apasare pe joystick camera sa treaca din punctul central in punctul inregistrat (selectie automata a punctului de focus), la a doua apasare camera revine in punctul central. Din pacate la fel ca si cu Exposure Compensation pentru ca _camera sa treaca din punctul central in punctul inregistrat trebuie sa fii in momentul metering. Deci pentru accesare se apasa shutterul pe jumatate, iar pentru trecerea in punct central<=>autoselectie se apasa pe joystick.

– La 400D accesarea se face cu butonul dedicat Selectie Puncte Focus utilizand degetul mare, iar schimbarea in autoselectie/central se face apasand butonul SET.

– La 450D este identic cu 400D.

Concluzie:

La exposure compensation se pare ca 1Dm3 are un usor avantaj avantaj care putea fi eliminat daca proiectantii lui 400D nu tineau neaparat sa puna o setare de JPEG (ma refer la White Balance) pe un buton dedicat (Sageata jos). Si 450D are sageata jos dedicata Picture Style o setare de JPEG pe care esti nevoit sa o accesezi 1 data pe an :).

Eu la 400D as fi pus accesarea Exposure Compensation pe sageata sus, ISO pe Sageata jos, iar butonul dedicat de WB l-as fi pus in loc la (+/-).  In acest mod puteai sa faci incat accesarea+schimbarea celor 4 celor mai importante setari sa se faca cu 1 singur buton.

Si la trecerea camerei din punctul central de focus in autoselectie 1Dm3 are un usor avantaj, insa ar fi fost mult mai bine implementat daca trecerea s-ar fi facut si fara sa fi in moment metering (sa apesi shutterul pe jumatate, incat camera sa masoare lumina).

Meniuri
Meniul pare oarecum similar cu alte dSLR-uri Canon, insa odata ce ai intrat in cele 60 de Custom Function esti pierdut.
Are o chestie care imi place, posibilitatea de a iti crea un My Menu, adica un meniu in care iti pui cele mai folosite setari. Din cate stiu modelele mai noi de Canon au aceasta posibilitate. Update 2010 Dec: Cea mai importanta functie care o activez/dezactivez cel mai des este AF Point Expansion (C.FnIII-8) pentru ca uneori cand fotografiez pasari statice printre crengi trebuie dezactivata. Pacat ca cei de la Canon nu au pus un buton customizabil Fn unde sa pui cea mai utilizata functie. Canon 7D si Nikon D7000 au acest tip de buton. De exemplu la 1Dm3 langa butonul de shutter exista un buton numit FEL (flash exposure lock) pe care foarte putini il folosesc si care cu foarte putin interes din partea programatorilor Canon putea sa ii ajute mult pe fotografi.
De asemenea camera are niste modalitati de a inregistra si incarca rapid diverse setari. Exista 5 tipuri de salvari/inregistrari:

1) Salvarea a 1 set de setari principale (mod fotografiere, diafragma, timp expunere, mod focus, mod declansare, mod metering, balans alb,etc). Se incarca navigand din meniu, o operatiune care dureaza vreo 10 secunde cu totul. Deci mult prea mult pentru fotografia de actiune.

2) Salvarea a 3 seturi de setari custom functions. Se incarca navigand din meniu, o operatiune care dureaza vreo 10 secunde cu totul. Deci mult prea mult pentru fotografia de actiune.

3) Salvarea tuturor setarilor camerei pe un card sau de a incarca alte setari de pe card. Este o chestie faina dar cam inutila din cauza ca trebuie sa intri in meniu si sa le incarci. Era infinit mai util sa implementeze sa retina toate setarile camerei pe cele 2 pozitii de ON ale camerei (ca pe Nikon D7000). De exemplu pe o pozitie sa iti faci setari pentru pasari iar pe celalalta pentru pasari in zbor sau pentru macro.

4) Salvarea setarilor de expunere (mod fotografiere, mod metering, timp expunere sau diafragma) pe butonul *(AE-lock – blocare autoexpunere) folosind functia custom C.Fn.I-14. Intr-o alta functie custom C.Fn.IV-2 mi-am inversat butoanele *(AE-lock) cu AF-on pentru ca AF-on este mai usor de apasat cu degetul mare decat * (AE-lock).

Exemplu: Sa spunem ca fotografiez pasari statice in modul Av cu diafragma F7.1, timp 1/500s si exposure compensation +0,3 . Dintr-o data vad o pasare pe cer zburand spre mine, printr-o apasare lunga (cam 0,5-1sec) pe AF-ON cu degetul mare pot comuta camera in setarile de expunere pentru pasari in zbor: modul TV, timp expunere 1/1000 si exposure compensation +2. Bineinteles in tot acest timp pot avea AUTOISO (Shafety  Shift 2) activat, incat sa am cel mai mic iso posibil. Daca lasi degetul de pe butonul AF-on camera revine la setarile de expunere initiale.

Este ce mai utila functie de memorare a setarilor, INSA faptul ca dureaza aproape o secunda sa iti incarce setarile face sa fie destul de greu folosibila in fotografia de actiune.

5) Salvarea (inregistrarea) unui punct de focus sau selectia automata a punctului de focus. Trecerea camerei din punctul de focus in autoselectie se poate face (setabil) prin apasare pe Joystick (vezi detalii la capitolul Butoane punctul 6).

Spre deosebire de inregistrarea setarilor de expunere de care am vorbit la punctul 4, aceasta salvare are avantajul ca incarcarea se face foarte rapid. Instant cum ai apasat pe Joystick camera va fi trecuta in punctul de focus inregistrat sau autoselectie. Lucrurile par roz, INSA Canon a dat-o in bara si de data aceasta, pentru ca apasarea pe Joystick functioneaza doar daca esti in moment metering (adica esti in acel interval de maxim 10-20s dupa camera a facut masurare de lumina).

Exemplu: Sa spunem ca fotografiam pasari statice folosind punctul central. Apoi vad o pasare zburand spre mine:

a) Daca au trecut doar cateva secunde de la ultima imagine, atunci pot comuta foarte rapid in autoselectia punctului de focus apasand scurt cu degetul mare pe Joystick.

b) Daca insa au trecut mai mult de 20 secunde de cand masurasem lumina sau facusem focus (prin apasarea jumate pe shutter), atunci prima data trebuie sa apas butonul Shutter pe jumatate, pentru a pune camera in moment metering si doar apoi apas pe Joystick pentru a trece in autoselectie.

Concluzie:

Dupa cum se vede camera are capabilitatea de a salva si de a incarca cam toate setarile. Din pacate datorita fragmentarii lor si faptului ca sunt prost implementate, le face destul de greu de aplicat in fotografia de actiune unde ai nevoie de schimbare foarte rapida a setarilor.

Constructie, Baterie
Camera este construita ca un tanc si poate si datorita greutatii o simti greu in mana. Este o camera mult mai grea si mai mare decat Canon 400D, diferenta de la 550g la 1350g se simte destul de tare. Nu am mai putut tine incontinuu la piept camera + obiectiv, cum este cel mai bun mod sa circuli ca sa fotografiezi actiune si nici agatata la gat pentru perioade lungi. O pot tine pentru perioade lungi doar pe umar.
Acumulatorul din 1D mark III este urias (tine 2000 cadre la o incarcare) si cred ca cantareste aproape jumatate cat Canon 400D, dar totusi este mult mai mic ca marime decat acumulatorul de pe 1D mark II N.

Are electronica in el care retine numarul de incarcari (si estimeaza durata de viata), iar in camera poti vedea exact ce procent din energia acumulatorului mai este disponibila si cate cadre mai poti sa tragi cu aceasta. Insa faptul ca acumulatorul are cip vine si cu dezavantaje. In caz ca ai pierdut sau distrus incarcatorul care vine camera , un incarcator original costa o avere, iar un incarcator ieftin third party nu poate incarca acumulatorul original.

Update 2011 Ian: Am constatat ca 1Dm3 este rezistenta la umezeala, asa cum scrie in specificatii. Am fotografiat cu ea in 2 zile in care a nins, am stat cu ea 7 ore in ninsoare puternica la temperaturi putin sub zero. Se vedea umezeala pe la toate butoanele, pe ecranul LCD de deasupra era atat de multa zapada topita ca nu mai distingeam setarile, si vizorul era umezit de picaturi.

Mi-a placut si faptul ca la 1Dm3 inca mai vedeam ceva prin vizor atunci cand picurase pe el sau il abuream din gresala (respirand pe el). La Canon 400D cand respirai din gresala pe vizor, iar apoi puneai ochiul sa faci autofocus nu mai vedeai nimic. La canon 1Dm3 am facut cadre si cu vizorul aburit pentru ca inca percepeai niste siluete, suficient ca sa vezi pe ce sa faci focus. Aceeasi chestie si la stropi, la 1Dm3 par a fi mai defocusati stropii de apa de pe vizor atunci cand te uiti pe vizor.

Tot degat de impuritati, am constatat ca la 1Dm3 praful de pe senzor este mai usor perceptibil decat la 400D. Impuritatile arata mai mari si mai defocusate in imagine ceea ce le face mai usor vizibile, deci este un punct negativ in comparatie cu 400D. Probabil la 1Dm3 filtrele puse peste senzor (vezi Whitepaper pag 11) sunt mai departe de suprafata propriu zisa a senzorului.

——————
Alte surse de informatie care le-am studiat:

DOCUMENTATIE
Whitepaper: http://www.usa.canon.com/uploadedimages/FCK/Image/White%20Papers/EOS-1D_MarkIII_WP.pdf
Manual: http://media.the-digital-picture.com/Owners-Manuals/Canon-EOS-1D-Mark-III-Manual.pdf
Prezentare: http://cpn.canon-europe.com/content/product/cameras/eos1dmark3.do

REVIEW / PREVIEW
http://photography-on-the.net/1DmarkIII/
http://www.imaging-resource.com/PRODS/E1DMK3/E1DMK3A.HTM
http://www.the-digital-picture.com/reviews/canon-eos-1d-mark-iii-digital-slr-camera-review.aspx
http://www.bobatkins.com/photography/digital/canon_eos_1D_MkIII.html
http://www.luminous-landscape.com/reviews/cameras/1D-MKIII-Field.shtml
http://www.robgalbraith.com/bins/multi_page.asp?cid=7-8738-8908

SPECIFICATII
http://www.dpreview.com/reviews/specs/Canon/canon_eos1dmkiii.asp
http://en.wikipedia.org/wiki/Canon_EOS-1D_Mark_III