Sfarsit de Iulie 2010 in Delta Dunarii – partea I

De mult timp doream sa fac o excursie in Delta. Ocazia s-a ivit la sfarsit de Iulie cand Mircea a venit din Canada si ca si mine dorea sa vada Delta. Dupa ce am stabilit detaliile legate de ghid, echipament, bani a ramas problema transportului, cea care ma tinuse si pana atunci departe de Delta.
Cand locuiesti exact in capatul celalalt al tarii, a ajunge in Delta nu este asa simplu pe cat pare tragand o linie dreapta de 497km intre Deva si Murighiol. Murighiol este o mica comuna in extremitatea estica a Romaniei, chiar pe malul sudic al Deltei.

Principalul motiv este infrastructura “de anul 1900” pe care o are aceasta tara. Cu trenul trebuie sa pleci la 6 dimineata si sa calatoresti pana la 22.10 (daca trenul nu intarzie). Logic ca trebuie sa dormi la hotel in Tulcea iar apoi sa gasesti un mijloc de transport (pe uscat sau pe apa) spre Murighiol. Deci 1 zi jumate pe drum. Cu masina nu scapi de problema timpului. Teoretic ne-am gandit ca ajungem mai repede. Practic cam tot 1 zi jumate ne-a luat din cauza aglomeratiei, a drumurilor proaste si a indicatoarelor lipsa din cauza carora ne-am ratacit de vreo 3-4 ori.

In Murighiol am ajuns seara pe la 19 si deja am vazut primele pasari interesante: Vanturel de Seara cu care eram la prima intalnire, Erete de stuf, Pietrar (prima intalnire), Sticleti, etc. Pe lacurile din apropierea soselei se vedeau Lebede de Vara, Chirighite. De la Murighiol ne-am lasat masina intr-o parcare inchisa si am plecat cu barca spre Uzlina o localitate care este deja situata in interiorul Deltei. In jurul nostru plonjau o multime de Chire de Balta si cateva le-am vazut si prinzand peste insa din pacate lumina era prea slaba chiar si pentru ISO800.

Pe drum aveam un sentiment ciudat. Eram pentru prima data intr-o barca cu motor si goneam cu vreo 30km/h pe canalele deltei. Erau o multime de alte barci care treceau in viteza pe langa noi, pasari pe mal care pareau nepasatoare deci treceau barci in viteza la 20 metri de ele. Si atunci cand urcam sau coboram in barca era destul de ciudat nefiind obisnuit cu aceste operatiuni pe “terenuri miscatoare”. Insa de-a lungul celor 3 zile petrecute in Delta m-am obisnuit.

Ajuns la pensiune am gasit curat inauntru, un pat imens lat de 2 metri, televizor cu vreo cateva zeci de posturi, apa calda, etc. Din punctul meu de vedere un lux inutil pentru o excursie in Delta, pt ca asa cum avea sa descopar nu prea avea sa stau prea mult in camera, ne trezeam la 5 si ajungeam la ora 21 seara iar in camera ajungeam pe la 22 iar in maxim 20 de minute eram adormit din cauza oboselii. Pe masura acestui lux inutil a fost si pretul, aproximativ 80 euro pe noapte pt 2 persoane si 3 mese incluse. Destul de scump, dar cam stiam ca preturile in Delta sunt cam duble fata de la mare la pensiune care iti ofera aceeasi calitate, probabil deoarece aici costurile de constructie si intretinere sunt duble.

ZIUA 1 – DIMINEATA

Prima experienta cea mai socanta a fost cu tantarii la ora 5 dimineata, cand afara pe banca anumite personaje trebuiau sa isi beau cafeaua ca sa nu mai tremure :). Erau a naibi de multi, in jurul meu orbitau vreo 10-20 tantari care nu pareau deloc intimidati de solutia anti-tantari cu care ma dadusem, sau de datul meu din maini. Ma gandeam cu groaza ca asa o sa fie toata ziua, insa odata ce s-a facut soare si in barca din cauza ca eram in miscare nu am mai avut probleme nici macar cu vreun “pui de tantar”. Defapt ghidul nostru Iliuta ne-a spus ca in sudul deltei sunt mult mai putini fata de nord si il cred.

Ajuns in barca desi era ora 5.30 cerul era luminat puternic soarele iesea deasupra palcurilor de salcii. Pasarile pareau intr-un fel de migratie. La 100-200 metri deasupra noastra Egrete, Starci, Lopatari sageteau cerul in toate directiile. Majoritatea pasarilor erau in zbor si lumina era prea slaba (iso800; f5.6; 1/100s) sa realizez ceva decent. Am gasit si pe malul apei un grup de Tiganusi (Ibisi) si cateva Egrete dar la iso800 si o pasare neagra nu te poti astepta la prea mult. Urmatoarele pasari pe pe mal au fost niste Lopatari. Din pacate in momentul cand au decolat chiar daca am reusit sa scot un cadru clar si in focus pe acea lumina, i-am taiat din varful aripii. Totusi si asa ramane un cadru frumos.

Dupa inca cateva grupuri de Egrete si Tiganusi am vazut niste Gaste de Vara prin iarba.

Pe cer un grup de Rate flancate sus su jos de Sitari ?  Ratele nu par a fi rate mari (comune) pentru ca pieptul pare rosu, desi ar putea fi din cauza luminii de dimineata.

Am vazut apoi un Fluierar, Pescarei Albastri. Iliuta ne avertizase ca ne duce inspre un mal unde sunt pescarei. Insa nu prea am reusit sa ne apropiem de aceste pasari sperioase desi le-am vazut de mai multe ori. Am facut niste poze dar de la distanta destul de mare.  Era genul de lumina (iso400; f5.6; 1/320s) pe care incepeam sa regret ca nu am un obiectiv cu stablizare. Mircea Costina care era langa mine avea o rata mai mare de imagini clare din cauza ca fotografia cu Canon 300mm f4 IS si 1.4x avand stabilizare optica.

Am mai fotografiat apoi Starci de Noapte, Starci Galbeni, Egrete Mici cu care desi ma intalnisem si prin judetul Timis, nu reusisem niciodata sa ma apropiu atat de mult. Din pacate conditiile de lumina nu erau foarte bune. Foarte greu de expus pentru ca lumina soarelui batea direct pe pasare in timp ce backgroundul de printre salcii erau umbrit, iesind foarte intunecat. Chiar si dupa ce am scazut luminozitatea in highlights si am crescut in shadows insa ramane o diferenta semificativa de iluminare intre subiect si background, dupa cum se vede in cele 2 cadre de mai jos:

Dupa cateva Egrete mici in zbor undeva in departare pe malul celalalt eu am vazut un Codalb si i-am spus lui Iliuta sa mergem inspre el. Si el parea surprins sa il vada in acea zona. Codalbul este cea mai mare acvila din Romania ajungand la anvergura aripilor pana la 2,5 metri. Poate din poza nu va dati seama dar aceasta pasare are ghearele cat palma unui om iar ciocul are vreo 10cm.

Update 2011 Apr: se pare ca ghearele sunt mai mari decat palma unui om. Vedeti imagini aici si aici.

Din pacate nu mi-au iesit cadrele asa bune ca lui Mircea si Iliuta, si dupa ce am activat in DPP sa vad punctul de focus am inteles si de ce. La multe din poze punctul de focus este pe langa pasare undeva pe frunzele copacului. Din cauza valurilor si chiar daca barca era oprita nu era simplu sa ti punctul de focus pe un subiect static.

Am fotografiat apoi si primele Prigorii desi mai auzisem sunetul lor, din pacate erau la distante destul de mari. Imediat ce am intrat pe un mic canal (parca spre lacul Cernet sau zona Sacalin) am reusit in sfarsit o poza buna, de pus in galerie. Am reusit sa surprind un Cormoran in zbor deasupra apei, luand curba iar o aripa era la vreo 20cm deasupra apei in timp ce backgroundul este verde blurat. In timp ce navigam pe canalul Sfantul Gheorghe am observat ca erau zone moarte in care 30 de minute de mers (cate 10 km) nu vedeai nici macar o pasare. Tot la fel aveam sa constat si seara cand mergeam pe canalele mai mici, in timp ce unele locuri erau pline de viata salbatica (sute de pasari) uneori mergeam kilometri intregi si nu vedeam nimic.

Undeva in salcii am vazut ceva ca un soim. Am fotografiat de la mare distanta iar acasa am constatat ca era Soimul Randunelelor. 50 de minute mai tarziu aveam sa fotografiez din nou aceeasi specie. Mergand pe canalul spre Cernet/Sacalin am mai vazut un Cuc si un Starc Pitic care incerca sa se unduiasca cu batul de stuf pe care statea in speranta ca nu o sa il vedem.

Ajuns la Cernet/Sacalin am vazut un grup de vreo 50 de Pelicani Comuni care aterizau si Cormorani Mari.

In departare la vreo cateva sute de metri am vazut si niste Lebede de vara cu pui. Ne-am apropiat la distante decente de Pelicani si foarte aproape de Cormorani, atat de aproape incat aveam probleme sa incadrez pasarea. Lumina era si ea destul de buna, nu foarte puternica deoarece era doar 9.30 dimineata. Chiar daca la pasari statice am reusit cadre bune la pasari in zbor din pacate nu prea am avut noroc.

Am avut ocazii sa surprind momente extraordinar de frumoase cu pasari aterizand sau decoland insa din pacate pozitia fata de subiect a cam ruinat momentul, in imagini ca cele doua de mai jos subiectul fiind fotografiat mai mult din spate decat din lateral.

Oricum Pelicanii s-au dovedit un subiect destul de greu de expus, din cauza ca batea lumina direct pe ei si erau albi. Insa m-am uitat de multe ori de histograma si am expus tot timpul la limita, de vreo cateva ori chiar am supraexpus Pelicanul (desi backgroundul este subexpus) insa per ansablu au iesit ok.

Dupa ce am stat mai bine de 1 ora pe lac, timp in care am si mancat, am plecat spre Sfantul Gheorghe pentru a ne feri de caldura amiezii de Iulie. Cand esti pe apa este periculos pentru ca pe langa lumina care cade direct pe corp mai vine si lumina care se reflecta din apa. Am mers pana in locul unde se simtea cu Dunarea se revarsa in mare (se simteau valurile marii) si apoi ne-am intors spre orasul Sf. Gheorge, unde am cautat o terasa si ne-am relaxat la umbra si la niste halbe de bere. Mircea si Iliuta s-au delectat cu subiecte despre cum sa faci bani din fotografia de stock, eu unul nu prea eram interesant de subiect. M-am jucat cu _camera Nikon D300 a lui Iliuta. M-a impresionat vizorul care mi s-a parut foarte mare si luminos in comparatia cu gaura de cheie care o am eu pe Canon 400D, insa focusul impreuna cu un Nikor 300 f4 si 1.4x era cam pe jumate de lent cat Canon 400D + Canon 400mm f5.6 al meu.

ZIUA 1 – SEARA

Dupa 6 ore de pauza am plecat spre casa luand-o dinspre Sf. Gheorghe inspre canalul Caraorman. Ajuns la un mic brat am ramas uimit cat de limpede era apa care venea dinspre canal fata de cea cafenie care era pe canalul principal Sf. Gheorge. Parea ceva de genul cum este cand se uneste Rio Negro cu Amazonul. Se numeste filtrare naturala. Din cauza ca trece printre stuf si se misca mai incet dupa cativa kilometri iese limpede cristal. Se vedea fundul la vreo 2-3 metri, vedeam lipitorile cum se deplasau prin apa.

Intrat pe canal am vazut Cormorani Mari, Ciori Grive, pentru a 4-oara ma intalneam cu Soimul Randunelelor, insa si de aceasta data sperios.

Apoi am ajuns intr-o zona care parea un fel de paradis a Starcilor Galbeni. Aceasta pasare este cea mai des intalnit pasare care am vazut-o in excursia noastra in Delta. Am vazut cred ca aproape vreo 500 in cele 2 zile de navigat prin canalele deltei. Nu ma asteptam sa fie asa multi.

Culmea desi am fotografiati multi starci de acest gen si conditiile erau propice multe au iesit cu erori de focus, vreo trei sfert din pozele cu Starci Galbeni le-am sters. Pe lacurile dintre canale am vazut multe Chire de Balta. Prin stuf a avut parte si de prima noastra intalnire in Delta cu Starcul Rosu. Undeva pe cer cred ca am reusit sa surprind si o Rata Rosie in zbor.

Pe acele canale intunecate am surprins de mai multe ori Starci de Noapte, de unii am reusit sa ne apropiem destul de mult si sa am lumina insa am dat-o in ‘bara’ cu focusul, insa cred ca mai degraba din cauza mea care fiind si eu si pasarea in miscare nu reuseam sa tin punctul de focus pe subiect, asa cum se vede in poza de mai jos.

Pe marginea stufului am vazut vreo 5-6 Starci Pitici. Chiar si Iliuta s-a mirat a spus ca de obiecei nu sunt atatia. Insa fiind pe fundal aglomerat pozele nu se ridica la nivelul celor cu aceasta specie care le-am reusit in Timis. In intunecimea stufului am mai vazut si niste Gainuse de Balta. Ajuns pe canalul Caraorman am vazut Pelicani, Egrete, Pescarusi, Ibisi, Rata Rosie. La un momendat am vazut si niste copacei interesanti si l-am rugat pe Iliuta sa opreasca sa fac niste poze cu obiectivul de peisaj.

Am facut apoi niste cadre faine cu o Barza care ne-a lasat sa ne apropiem foare mult pana nu mai reuseam sa o bagam in cadru. Pe niste fire de curent am vazut si prima Dumbraveanca. De-a lungul canalelor am fotografiat cativa zeci de Starci Galbeni in zbor insa aproape nici un cadru decent. Ba erau out-of-focus ba timpul de expunere era prea lung, ba i-am supraexpus. Pe mal am vazut apoi un stol de Gaste domestice, amuzandu-ma cum Iliuta a facut vreo 20-30 de cadre cu ele in rafala motivand ca se cauta pe siteurile de stock. Apoi am vazut o chestie care o vad pentru prima oara pe viu, un Corcodel Mare pe cuib:

Incepeam sa ne apropiem de partea cea mai salbatica a canalului Carorman si era din ce in ce mai spectaculos. Stoluri de sute pe Pescarusi care pluteau in apa, amestecati cu Egrete si turme de zeci de Lisite. Eu cu Mircea am sarit in sus de bucurie cand am vazut pe mal si primele pasari limicole pentru ca eu nu prea aveam poze cu acest gen de pasari. Din pacate o multime de poze cu acestea nu mi-au iesit din cauza luminii slabe de seara (iso400; f5.6; 1/200s), din nou lui Mircea ii ieseau clare iar mie nu din cauza ca avea stabilizare. Chiar m-am mirat ca am reusit niste poze clare din mana la 1/200s.

Am mai fotografiat apoi niste Rate care nu imi dau seama ce sunt din cauza ca pozele nu sunt exact in focus insa nu sunt Rate comune. A urmat apoi si prima mea intalnire cu ceva ce pare a fi un Sitar (o pasare cu cioc foarte lung) insa la timpi de expunere de 1/50s nu te poti astepta decat la o imagine miscata. Ajunsi in mijlocului Caraormanului am gasit si primii Pelicani care isi curateau penele seara, pregatindu-se de culcare. Am reusit sa fotografiez cativa cu siluietele in lumina portocalie de apus.

Pentru ca deja se facea seara am plecat in viteza spre casa. In drum am vazut un stol urias de Egrete Mici care pescuiau. Probabil Delta este singurul loc din Romania unde poti sa inghesui 30 de Egrete intr-o singura imagine. Un adevarat paradis al pasarilor salbatice de care auzisem dar a carui proportii erau greu de imaginat pana nu le-am vazut cu ochii mei.

Neasteptat, cand Iliuta gonea la viteza maxima grabindu-ne ca sa nu ne prinda noaptea pe canalele Deltei, am reusit cea mai buna fotografie al acestei zile in care am facut 800 de cadre. La un momendat am observat la vreo 100 de metri in fata o Lebada, Iliuta nu a incetinit deloc iar Mircea nici macar nu a pus aparatul la ochi sa o fotografieze insa mie mi-a trecut prin minte ideea “sa o prind cand fuge exact peste reflexia soarelui”. Aveam deja setat aparatul pe ISO800 si autofocus continuu (AI Servo) care mi-a permis sa fac stop cadru chiar si pe aceasta lumina scazuta cu o pasare zburand si o barca care mergea cu vreo 30km/h. Am asteptat ca pasarea sa se apropie de oglindirea soarelui si am declansat in rafala 12 cadre urmarind subiectul. Autofocusul camerei s-a comportat MULT PESTE ASTEPTARILE MELE , avand in vedere lumina foarte slaba, eu si subiectul in miscare, subiectul alb fara contrast, si stropii de apa care sareau cum calca pasarea si care ar fi putut pacalii autofocusul.

Click pe imagine pentru a o vedea marita

Toate cele 12 cadre au iesit in focus si nemiscate (iso 800; f5.6; 1/1000s) subexpuse cam 0.33-0.5Ev stop. Zgomotul digital (noise) este puternic insa nu este o problema avand in vedere ca nu trebuie sa fac crop. In final 2 dintre cele 12 cadre par a fi cele mai bune (doar 4 sunt exact cand pasarea trecea peste reflexia soarelui) si trebuie sa ma hotarasc la unul dintre ele (cadrul 9 e preferatul). Abia astept sa prelucrez aceasta imagine si sa vad ce iese, pentru ca mi se pare ca este una din cele mai bune imagini cu pasari ale mele.

Avand in vedere cum se misca pasarea batand parca cu aripile in apa, noua ni s-a parut ca este ranita, insa Iliuta ne-a spus ca Lebedele au obiceiul sa se prefaca ranite ca sa le urmaresti si sa te indepartezi de cuib (desi nu stiu de ce cuib ar fi putut sa se departeze pentru ca era exact in mijlocul unui canal de vreo 50 metri de lat). Am mai vazut acest comportament in documentare TV si cateva zile mai tarziu in Dobrogea cand eu si Mircea am observat o Ciovilica Ruginie facand acelasi lucru.

Citeste continuarea: Sfarsit de Iulie 2010 in Delta Dunarii – partea II